Alegem calea spre lumea A, nu C
Ratingul de țară este o evaluare a încrederii că statul își va plăti datoriile la timp.
Contează pentru că îi influențează pe cei care îi împrumută bani și ce dobândă îi cere.
Efectele ajung și la oameni.
Un stat perceput ca mai riscant trebuie, de regulă, să plătească dobânzi mai mari.
Mai mulți bani din buget merg atunci la plata dobânzilor, lăsând mai puțin spațiu pentru școli, spitale, infrastructură sau altele.
Am cerut AI să facă grafice cu ratingurile de la cele trei mari agenții, pe 1989-2026, să vedem unde suntem.
România a fost în lumea B în ultimii 30 de ani.
A pornit în 1996 cu BB- la S&P și Fitch, Ba3 la Moody’s.
Țara a avut propriul minim în 1998–1999, la B-/B3, apoi a recuperat.
Astăzi are BBB- / Baa3 / BBB-: ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor; la fel ca Ungaria, Serbia, Peru, Maroc, Botswana, Oman, Paraguay.
De 12-20 ani România este în zona recomandată investițiilor, chiar deasupra pragului.
Încă nu s-a desprins în sus, către notele mari.
Perspectivele negative indică posibilitatea unei retrogradări viitoare; ele nu schimbă nota actuală.
Idealul ar fi ca România să facă alegerile potrivite și să o ia în sus, spre lumea A, acolo unde se află deja Slovenia și Polonia și spre care tinde Bulgaria.
By the way, în mai 2024 Slovenia avea aceeași notă ca Franța, AA-, iar în iunie 2025 avea AA, la fel ca Marea Britanie, Belgia, Irlanda.
Sub prag se află peste 60 de țări precum Republica Moldova, Albania, Brazilia, Africa de Sud, Turcia, Egipt, Argentina, Grecia, Rusia și altele.
Grecia, condusă atunci de PASOK, s-a prăbușit în 2011: statul cheltuia mult peste venituri, raportase deficite mult mai mici decât cele reale, competitivitatea economiei scăzuse.
Un exemplu: pentru 2009, deficitul prognozat în primăvară era 3,7% din PIB, estimarea din octombrie a devenit 12,5%, iar revizuirea din noiembrie 2010 l-a stabilit la 15,4%.
Această diferență nu reprezintă integral cheltuieli ascunse: a inclus și deteriorare a economiei și depășiri bugetare în cursul anului.
Fitch nota cu C Grecia în 2012.
Syriza a câștigat alegerile din 2015 pe fondul nemulțumirii față de criză și al austerității.
A contribuit la agravarea crizei în prima jumătate a lui 2015, apoi Alexis Tsipras a schimbat direcția și a aplicat programul convenit cu creditorii.
În 2025, Grecia încă nu recuperase integral nivelul din 2007 al PIB-ului real pe locuitor, adică după eliminarea efectului inflației: era cu aproximativ 10% mai jos.
După 18 ani, producția economică medie pe locuitor rămânea sub nivelul de dinaintea crizei, chiar dacă economia începuse din nou să crească.
Ratingul s-a îmbunătățit permanent în ultimii 10 ani.
În 2025 salariul mediu real în Grecia era cu aproximativ 24,4% sub cel din 2007. Calculul folosește aceeași serie statistică OCDE pentru toți anii.
Deci de 20 de ani grecii trăiesc mai greu ca urmare a greșelilor economice făcute de stat, încă nu au recuperat nivelul de trai din 2007.
