Art Nouveau e împotriva urâțeniei

De ce îmi place art nouveau?

Frumusețe, fluiditate, feminitate, foliage, floreale, Favrile, fluturi, fier forjat, fin de siècle, (un pic de) fericire…

“Art Nouveau got its inspiration from nature. The Bauhaus got its inspiration from engineering”., P. J. O’Rourke

Art Nouveau a înflorit între 1890 și 1914 în toată Europa și în Statele Unite.

Am citit despre acest curent fascinant si am sintetizat mai jos.

Sint atât de multe povești frumoase despre și înlăuntrul acestui stil…

Caracteristicile stilului Art Nouveau :

• folosirea unei linii lungi, sinuoase, organice, asimetrice, cel mai des în arhitectură, design interior, bijuterii și design din sticlă, afișe și ilustrație.
  • utilizarea liniei « en coup de fouet », ondulate, precum linia biciului, mai ascutita la capat
  • folosirea curbelor și a curbelor duble care se îmbrățișează și se opun, a pliurilor
  • ritm suplu
• inspirația din formele naturii, sinuoase, decorațiuni vegetale sau florale, influențe japoneze
• exuberanța ornamentală, decorațiuni omniprezente
• tratarea suprafețelor în plan și nu în profunzime
• perfecțiunea detaliilor
• folosirea de materiale noi
  • fier forjat, ceramică și sticlă
  • mozaic, stuc
  • folosirea staniului, maelabil, pentru producția de serie a elementelor sinuoase
  • revalorizarea betonului și a cărămizii
• tehnici noi, cum ar fi pastele de sticlă multistrat sau lame de lemn curbate, impregnate cu lipici și expuse la abur
• prezența femeii :
  • expresia supremă a frumuseții, ca la pictorul pre-rafaelit Dante Gabriel Rossetti (corpul femeii era un « simbol al frumuseții totale »)
  • figura idealizată, stilizată, a femeii tinere, frumoase, grațioase, încadrată de un sistem ornamental de flori și frunze, simboluri și arabescuri
  • prezența liniilor ondulate ale siluetei femeii, precum linia părului ei, principiu elementar al vieții.
  • reprezentarea femeii moderne, libere și senzuale
  • exemplu celebru : dansatoarea americana Loïe Fuller este imortalizată de sculptorul Charles Sykes, inspirat de statuia Victoria de la Samotrace de la Luvru, în Spirit of Ecstasy, care se află pe calandrele Rolls-Royce din 6 februarie 1911, simbolizând perfect eleganța, viteza și puterea acestor mașini
• prezența bogată a repertoriului vegetal
  • care exprimă relația intimă cu natura, principiul ei de viață și fertilitate.
  • frunza de acanthus, element privilegiat până acum, este înlocuită de o serie de motive vegetale și florale niciodată folosite, cum ar fi macul, laleaua, nufarul
  • ondulările, împletirea tulpinilor ; tepi, protuberante sau pete sunt asociate cu evocarea irisului, vâscului, ciulinului, viței de vie, crinului, orhideei și crizantemei din arta japoneză
  • modelele florale sunt reproduse la nesfârșit pe țesături, tapet, legături, afișe, mobilier
  • « Cu 7 miliarde de ani inaintea nasterii mele am fost un iris », Arno Holz
• prezența faunei:
  • insecte, păsări, fluturi
  • influența japoneză evidențiază lumea acvatică : libelule, broaște

Rațiunile stilului Art Nouveau :

• o încercare deliberată de a crea un stil nou
• o reacție la o lume a artei dominată de geometria precisă a formelor neoclasice
• nu a văzut nicio separare în principiu între artele plastice (pictură și sculptură) și artele aplicate sau decorative (ceramică, mobilier și alte obiecte practice)
• dorea crearea unui stil de artă în serviciul vieții, care să facă o legatură între artă și societate; o artă care aspira să se elibereze de referințele stilistice ale trecutului
• angajamentul față de lupta pentru progresul social, care are ca rezultat ornamentarea celor mai banale obiecte cotidiene ; nici un obiect nu era atât de utilitarist încât să nu poată fi înfrumusețat
• exercitiul unității artei, integrarea artei în viața cotidiană
• arta e pentru toți, accesibilă, până la cel mai mic obiect decorativ
• arta face legatura între frumos și util
• revenirea la observația neconvențională a naturii, eliminarea distincției dintre artele majore și cele minore contribuie la deschiderea artei catre cei mulți. Artistul aduce frumusețea în viață.

În ce mediu s-a dezvoltat Art Nouveau:

• Ascensiunea noilor pături sociale propulsate de revoluția industrială
• Dominația mașinilor industriale a declanșat schimbarea. Artizanii-creatori au acuzat producția de serie ; obiectele, mobilele, textilele întrețineau gustul public pentru istoricism și urâțeau interioarele.
• William Morris, instigatorul mișcării Arts & Crafts in UK, crease în 1861 primul magazin de mobilă și obiecte decorative
• Regula fundamentală a decorațiunilor interioare, care vrea ca funcția obiectului să primeze asupra ornamentului, va fi puternic atacată.
• Schimbarea modei: are loc îndepărtarea corsetului și adoptarea croielilor ample, a rochiilor largi, cu mâneci largi, adoptarea croielii în ​​V la gât, specifice lumii orientale și japoneze
• Art Nouveau a fost influențat de experimente cu linie expresivă de către pictorii Paul Gauguin și Henri de Toulouse-Lautrec. Mișcarea a fost, de asemenea, parțial inspirată de o vogă a modelelor liniare ale imprimeurilor japoneze (ukiyo-e).
• Art Nouveau s-a dezvoltat în același timp cu simbolismul.

Istoric :

• 1881: expresia « art nouveau » a apărut pentru prima dată în anii 1880 în revista belgiană Art Moderne pentru a descrie opera Celor 20 (Les Vingt), douăzeci de pictori și sculptori care cautau reforma prin artă ; expresia desemna toate productiile artistice care respingeau academismul și care voiau sa reprezinte modernitatea.
• 1883 : primul exemplu de Art Nouveau a fost varietatea modelelor florale ritmice folosite de Arthur Heygate Mackmurdo în coperta sa pentru cartea Bisericile Orasului a lui Sir Christopher Wren.
• 1883 : Gaudi incepe Sagrada Familia
• 1888 : Otto Wagner face Vila Wagner I linga Viena
• 1890 : Gaudi termina Palatul Guell in Barcelona
• 1893 : Victor Horta construieste Hotel Tassel la Bruxelles
• 1893 : primul numar al revistei Studio e dedicat desenelor lui Aubrey Beardsley, un necunoscut de 21 de ani, care face senzație ; după această veritabilă lansare, el a primit comenzi de ilustrații, care i-au permis să renunțe la slujba de funcționar. Estetismul ilustratorului Aubrey Beardsley depindea foarte mult de calitatea expresivă a liniei organice.
• 1894 : apare desenul Peacock Skirt, de Aubrey Beardsley, ca ilustrație pentru piesa de teatru Salomé din 1892 a lui Oscar Wilde
• 1894-1899 : Otto Wagner face intrarea de metrou la Viena
• 1895 : Siegfried Bing, patron de galerie, schimba numele hotelului Bing in La Maison de l’Art Nouveau, la Paris.
• 1895 : apare posterul Gismonde al lui Alphonse Mucha
• 1896 : afișul pentru cabaretul Le Chat noir e creat de Theophile-Alexandre Steinlen la Paris
• 1898 : în numărul din martie al revistei Estampe moderne, Louis John Rhead publica litografia Jane
• 1898-1900 : Otto Wagner face Majolika Haus in Viena
• 1900-1913 : Hector Guimard face primele generatii de intrari la gurile metroului parizian. 91 au supraviețuit până în anii 1970. S-au păstrat ca atunci cele de la stația Porte Dauphine și stația Abbesses. Cea de la Châtelet a fost refăcută în 2000. Mai sunt stațiile Etienne Marcel, Louvre-Rivoli, Palais Royal, Tuileries, Réaumur – Sébastopol, Sentier, Temple, Cité, Saint-Michel etc. Toate sunt monumente istorice.
• 1900 : François-Raoul Larche produce Loie Fuller Lamp
• 1901: Victor Horta își face propria casă Art Nouveau în Bruxelles (se vizitează și azi, nu ai voie cu telefonul mobil)
• 1902 : Brosa Niké e realizata de Philippe Wolfers
• 1902–4: Charles Rennie Mackintosh si Margaret Macdonald’s construiesc Hill House in Helensburgh, linga Glasgow
• 1903: Louis Majorelle face Biroul cu orhidee
• 1906: Casa Batlo, Gaudi, Barcelona
• 1907: Hotelul Metropol din Moscova este terminat. Au lucrat la proiect William Walcot, Lev Kekushev, Vladimir Shukhov, Mikhail Vrubel, Alexander Golovin, Nikolai Andreev
• 1908: Palau de la Música Catalana e livrat de Lluís Domènech i Montaner, Miguel Blay, Pablo Gargallo si Antoni Rigalt in Barcelona
• 1908 : Tabloul The Kiss and Hope II este terminat de Gustav Klimt si prezentat la Kunstschau in Vienna
• 1910 : Hotelul Lutetia e construit de Louis-Charles Boileau si Henri Tauzin in Paris
• 1910 : Lampa de birou “Pond Lily”, Model No. 344, este realizata de Louis Comfort Tiffany
• 1912 : Casa Milà e terminata de Antonio Gaudí si Josep Maria Jujol in Barcelona
• Art nouveau va evolua catre un stil geometric : Art déco (1920-1940).

ART NOUVEAU  A TRIUMFAT LA EXPOZIȚIA UNIVERSALĂ PARIS 1900

15 aprilie – 12 noiembrie 1900 

• Art Nouveau este prezent masiv la Expoziția Universală de la Paris, manifestare emblematică a perioadei Belle Époque. Expoziția a constituit practic manifestul Franței pentru secolul 20.
• Vizitată de aproape 50 de milioane de oameni, expoziția a prezentat numeroase inovații tehnologice, printre care marea roata Ferris, trotuarul rulant, motoarele diesel, filmele cu sonor, scările rulante și telegrafonul (primul aparat de înregistrare audio magnetic).
• Dansatoarea americană Loie Fuller a triumfat la Expoziția Universală de la Paris din 1900. Lumea culturală se afla la picioarele ei. Mișcările ei fluide erau armonizate cu « visul liniar » al timpului. S-a înfășurat în minunate voaluri subțiri și a pus la punct o coregrafie sofisticată, cu lumini colorate, care i-au permis sa se transforme în « arta totală ». Cu dansul său a reușit să creeze o legatură vizibilă între simbolism, art nouveau și o nouă concepție asupra culorii și luminii. Având simțul afacerilor, și-a patentat ideile, mai ales cea a scenei iluminate de jos în sus. Ea i-a inspirat pe Lautrec, Mallarmé, Debussy. 
• Regina Victoria și soțul său Albert au cumpărat o mare parte a exponatelor de la Expoziția Universală.
• Pentru Expoziția Universală, România a construit un pavilion principal regal, un restaurant care înfățișa o casă țărănească cu pridvor, un pavilion al tutunului și un pavilion al petrolului, care avea forma unui rezervor de petrol, pe suprafața căruia erau înscrise numele celor mai importante stațiuni de extracție din România.
• Pictorul Theodor Pallady a debutat expozițional în cadrul pavilionului României.

Redescoperirea Art Nouveau

• În anii 1960, stilul AN a fost readus în atenția publicului, în parte prin expoziții majore organizate la Muzeul de Artă Modernă din New York (1959) și la Musée National d’Art Moderne (1960), precum și de către o mare retrospectivă organizată la Victoria & Albert Museum din Londra în 1966.
• Expozițiile au ridicat statutul mișcării, care a fost adesea privită de critici ca o tendință trecătoare, la nivelul altor stiluri majore de artă modernă de la sfârșitul secolului 19. Elementele stilului au fost apoi revitalizate în arta pop. În domeniul popular, liniile organice înflorite ale Art Nouveau au fost reînviate ca un nou stil, psihedelic, în materie de modă și în tipografia folosită pe coperțile albumelor rock și pop și în publicitatea comercială.
• Astăzi, o serie de monumente AN se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO, în special centrul istoric din Riga, Letonia, cu peste 750 de clădiri în stil Art Nouveau.

Cum s-a numit stilul în:

• Franța și Belgia : art nouveau, le style nouille
• UK : Modern Style
• Italia : stile floreale, stile Liberty, arte nouva
• Germania, tarile Baltice si nordice : Jugendstil
• Austria : Sezessionstil (Sécession)
• Olanda : Nieuwe Kunst
• Spania : Modernista, arte joven
• SUA : Tiffany style

Art Nouveau în arhitectură

“The terrifying and edible beauty of Art Nouveau architecture.” Salvador Dali

• Hector Guimard : castelul Béranger, intrările de la metroul parizian, Villa Flore, hotel Paul Mezzara din Paris, Castel d’Orgeval
• Victor Horta: Hotel Tassel, Hotel Solvay, Hotel van Eetwelde, Casa Horta
• Otto Wagner: intrarea în stația de metrou Karlsplatz, Viena; Majolica Haus
• Antono Gaudi : Casa Batlo, Parcul Guell, Sagrada Familia, Casa Mila
• Lluis Domenech y Montaner : Casa Fuster
• Adolph Loos : Casa Tristan Tzara 
• Gustav Klimt : salon Palais Stoclet
• Joseph Maris Olbrich: palatul Sécession, Glückert Haus si Mathildenhöhe in Darmstadt
• Pietro Fenoglio : Casa La Fleur, Torino, 1902
• José Grases Riera : Palacio Longoria, Barcelona, 1903
• Alessandro Mazzucotelli : Casa Maffei, Torino
• Giovanni Michelazzi : Villino Brogi-Caraceni, Florenta, 1910-1911 ; Villino Lapredi, Florenta 1908-1909 ; Casa Galeria, Florenta, 1911
• Louis Comfort Tiffany: Laurelton Hall, New York, 1904
• Hofatelier Elvira, cunoscut și sub numele de Atelier Elvira sau Salon Elvira, a fost un studio de fotografie din München, fondat de jurista și actrița Anita Augspurg și prietena ei fotografă Sophia Goudstikker în 1887 ; este remarcabil, pentru că este prima companie fondată de femei din Germania.
• Fiodor Schechtel, care a construit Casa Ryabouchinsky. In 1931 guvernul sovietic ofera casa pentru locuit scriitorului Maxim Gorky si familiei sale. Acum e muzeu.
• Gustav Strauven: casa din Saint-Cyr, Bruxelles
• Ernesto Basile : Salon de Maria, Grand Hotel Villa Igea, Palermo, 1899-1900
• Giuseppe Brega : Villa Ruggeri, Pesaro, 1902
• Louis Henry Sullivan: Guaranty Building, Buffalo; National Farmers Bank, Minnesota
• Lucerna Passage, Praga, Cehia

Cinematograful și art nouveau s-au nascut în aceeași perioada. Sunt cinematografe care au fost decorate în stilul AN :

• Cinema Tuschinski, Reguliersbreestraat 26, Amsterdam
• Kino Lucerna Cinema în Praga
• Un cinematograf din Milano
• Paramount Theatre din Oakland, este un exemplu de art déco, în care găsim și elemente art nouveau

Expresii ale Art Nouveau apar în filme :

• În filmul The Hobbit: An Unexpected Journey, Lord Elrond, interpretat de Hugo Wallace Weaving (a jucat și în Matrix), poarta pe cap și la gât bijuterii art nouveau.
• In filmul Deep Red / Profondo rosso din 1975, realizat de Dario Argento, cu David Hemmings (devenit celebru odata cu rolul din filmul Blowup din 1966, regizat de Michelangelo Antonioni) sunt filmate secvențe la Villa Scott, construită în Torino, în 1902, de arhitectul și inginerul Pietro Fenoglio. Villa Scott a fost între timp demolată.
• O cladire art nouveau si un pat art nouveau apar in filmul Chérie (2009), de Stephen Frears, cu Michelle Pfeiffer.
• Filmul The Strange Colour of Your Body’s Tears (2013) e un thriller realizat de co-directors/writers belgieni, Helene Cattet si Bruno Forzani. Actiunea are loc intr-un apartament art nouveau, cu cadre din Cauchie House, Hotel Solvay, Hotel Hannon.
• Unele scene ale filmului Sherlock Holmes (2009), regizat de Guy Ritchie, cu Robert Downey Jr., Jude Law si Rachel McAdams, au loc în încăperi decorate cu elemente art déco și art nouveau. 

Restaurante Art Nouveau

• Paris : Le Train Bleu (inaugurat in 1901), Mollard (fondat in 1895), Beefbar, Le Montparnasse, La Fermette Marbeuf, Maxim’s Paris (1893), Le Petit Zinc, Vagenende, Bouillon Chartier Montparnasse, Bouillon Racine, Grand Cafe, Le Gallopin, Julien
• Nancy : Excelsior
• Bruxelles : Le Falstaff 
• Praga : Café Myšák, Café Slavia
• Porto : The Majestic

Muzee Art Nouveau :

• Budapesta, Bedo Haz (Bedo House)

Art Nouveau in mobilier

• Henri Van de Velde, « decanul art nouveau » : birouri din stejar, fotolii
• Louis Majorelle : fotoliu în acaju, birouri
• Léon Bénouville : masa Desserte in acaju, de la 1902
• Josef Hoffmann
• Charles Rennie Macintosh
• Carlo Bugatti : Buffet à abattant revêtu de vélin, 1900
• Emile Gallé : vitrine, mese de desert, « Rasaritul si crepusculul » – pat papillon (1904), dulap-libelula (1904)
• Alexandre-Louis-Marie Charpentier, Alexandre Bigot : Sala de mese 1901, aflata azi la Musée d’Orsay
• Edouard Diot
• Hector Guimard : birou
• Gustav Serrurier-Bovy : Dulap cu vitrine, aflat azi la Metropolitan Museum, New York

Art Nouveau în sticlă

• Emile Gallé, autorul sticlei multistratificate: vaze, lampi, vase decorative
• Fratii Daum : lampi
• Fratii Müller
• Auguste Legras
• Wilhelm Kralik Sohn
• Stevens & Williams
• Louis Comfort Tiffany : Magnolii si irisi, 1908, vitralii cu hibiscus și papagali, cu peisaj de toamnă, vaze, toate azi la Metropolitan Museum, New York ; vitraliul Vedere spre golful Oyster, executat pentru casa lui William Skinner din New York
• Galileo Chini : ușa din sticlă și fier forjat a Hotelului Grand, de la Montecatini Terme, Pistoia

Art Nouveau în ceramică

• Joseph-Théodore Deck, care, in 1887 preia conducerea manufacurii de la Sèvres
• M. N. Engelden
• Bing & Grondahl
• Clément Massier
• Konrad/Hentschel farfurii de portelan (1900)
• Manufactura Tozenburg, piesele de portelan « coquille d’œuf » ale lui Jurriaan Kok 1899 
• Reissner, Stekllmacher & Kessel, Boemia, colectia Amphora
• Minton Art Pottery Studio

ART NOUVEAU, O BIJUTERIE A ARTEI

Art Nouveau în bijuterii

• René Lalique. La Expoziția Universală de la Paris din 1900, bijuteriile obișnuite cu diamant sunt abandonate. Lalique prezintă bijuterii inedite, cu motive inspirate din natură, realizate cu materiale neobișnuite și prin tehnica veche numită „émaillage de plique à jour”: este un proces prin care designul dorit este reprodus folosind fire de aur și argint, care sunt lucrate pe un obiect metalic (de exemplu, un bol). Firele sunt răsucite sau gravate, astfel încât să se obțină motive suplimentare minuscule.
• Philippe Wolfers, marele rival al lui Lalique
• Georges Fouquet
• Henri Vever
• Georg Jensen
• Josef Hoffmann
• Koloman Moser
• W. Rotenhöfer
• Archibald Knox, Jessie M. King pentru Liberty & Co
• Henry Blank & Co: brosa în formă de femeie cu aripi de fluture din aur, email, diamante, 1900, Newark Museum

Art Nouveau în orfèvrerie

• Eugène Feuillâtre
• Lucien Gaillard
• Hector Guimard : poarta de la castelul Béranger
• Württembergische Metallwarenfabrik : piesele au facut senzatie la Expoziția Universală de la Paris
• Georg Jensen
• Paul Follot
• Charles Robert Ashbee
• Gilbert Leigh Marks
• Tiffany & Co

Art Nouveau în obiecte de iluminat

• Tiffany lamps, by Clara Driscoll, directoare a Women’s Glass Cutting Department din 1892

Art Nouveau în afiș

• Alphonse Mucha
• Henri de Toulouse-Lautrec
• Aubrey Beardsley, gravura, Salomé, 1894
• Henri Meunier
• Louis John Rhead : litografia Jane, publicată în numărul din martie 1898 al revistei Estampe moderne
• Josef Rudolf Witzel
• William H. Bradley
• Maxfield Parrish a desenat coperți pentru revistele Harper’s, Life și Scribners Magazine
• Jules Chéret
• Eugène Grasset
• Paul Berthon
• Théophile-Alexandre Steinlen

Art Nouveau în ilustrații de carte

• Walter Crane

Art Nouveau în pictură

• Gustav Klimt: Teatru în Taormina, 1886-1888, Medicina, lucrarile pentru palatul Stoclet
• Philipp Otto Runge : Dimineața, Momentele zilei
• Egon Schiele : Portet de femeie cu pălărie neagră
• Giovanni Segantini : Ingerul vietii, 1894
• Galileo Chini : Primavara clasica 1914, Schita pentru opera Turandot 1925
• Edward Munch
• Ivan Bilibin : Pasarea Sirin, Art Gallery, Kalinin
• Walter Crane : Caii lui Neptun, 1892
• Albert Beaut : Fata cu cala, 1900
• Carl Strathmann : Salambo, 1894
• Peter Behrens : Sarutul, xilogravura, 1898. Modelul abstract de linii intrețesute este inspirat de motivul tipic simbolist al parului curgator, dar conține și elemente de origine celtică.

Art Nouveau în sculptură

• François-Raoul Larche, autor al unei lampi în bronz aurit care o evoca pe dansatoarea Loie Fuller (1862-1928), adevarata muza a Art Nouveau. Lampa de masă, înaltă de 45,5 cm, creată în 1901, se afla la Muzeul Natonal Bavarez din München
• Maurice Bouval
• Max Klinger
• Alphonse Mucha : piesele (de ex Paunul) din magazinul Fouquet, 1901
• Frans Hoosemans, candelabru, Bruxelles, 1900

Art Nouveau în țesături

• William Morris
• Charles Francis Annesley Voysey : cuvertura de pat din mătase, azi la Museum of Fine Arts, Boston
• Josf Rippl-Ronai
• Louis Comfort Tiffany, fiul lui Charles Louis Tiffany (bijutierul)
• Hans Christiansen : Hora de primvară, tapiserie, 1900

Art Nouveau în îmbrăcăminte

• Mariano Fortuny: Tunica Delphos, 1907, azi la Museum of Modern Art, New York
• Poseta din imitatie de piele de crocodil : azi la Victoria and Albert Museum, Londra

Art Nouveau în România

• Daniel Renard, Cazinoul din Constanța, 1907-1910
• Giulio Magni, Scoala Mavrogheni, București, 1897
• Casa Lahovary, București
• Clădirea Consiliului județean Mureș, Târgu Mureș
• Palatul Culturii, Târgu Mureș,
• Black Eagle, Casa Fuchsl, Casa Moscovitz Miksa, Casa Adorjan, Casa Darvas-La Roche, Oradea
• Banca Diskount, Casa Brück, Palatul Dauerbach, Timișoara

O casă art nouveau splendidă se afla în București, aproape de mini-parcul Izvorul Rece, pe strada Dimitrie Racoviță.

Cărți (câteva):

• Judith Miller, L’art nouveau, Gründ, Paris, 2005
• Gabriele Fahr-Becker, Art Nouveau, Noi, Bucuresti, 2007
• Paul Greenhalgh, Art Nouveau 1890-1914, La Renaissance du Livre, Bruxelles, 2000
• Klaus-Jürgen Sembach, Art Nouveau, Taschen, 2002, Köln
• Laura Panfil, Art Nouveau, Enciclopedia vizuala a artei, 2009
• Evelyne Saez, Cafés, restaurants & salons de thé de la Belle Epoque à Paris, Editions Ouest-France, 2013
• Edina Bernard, Pierre Cabanne, Jannic Durand et autres, Histoire de l’art du Moyen Age à nos jours, Larousse, 2006
• Ada Stefanut, Art Nouveau in Romania, Noi, 2008

Links (câteva):

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveau
• https://www.newyorker.com/magazine/2017/12/11/a-film-about-loie-fullers-art-nouveau-dances 
• https://www.artsy.net/article/artsy-editorial-art-nouveau
• https://mymodernmet.com/art-nouveau-architecture/
• https://www.invaluable.com/blog/art-nouveau-artists/
• https://www.messynessychic.com/2017/10/19/a-brief-compendium-of-art-nouveau-treasures/