În toamna lui 1991 am ajuns prima oară la Paris.
În prima zi m-am plimbat pe străzi pînă mi-au ars tălpile, se făcuse unu noaptea, eram sub turnul Eiffel, să văd cît de mare era baza.
Citisem despre turn în manualele de franceză din școală, acum îl puteam admira. În zilele care au urmat am tocit străzile, am învățat metroul pe de rost, am văzut catedrala Notre Dame, muzee, poduri, parcuri, monumente.
Am fost și la Carrefour și apoi la piață și am văzut diferența față de ce era la noi atunci. Bunăstarea se numără și în feluri de brînză.
Am fost la Lafayette, în alte magazine, librării, buticuri, bistrouri.
Am vizitat Luvru, Musée d’Orsay, Fontainebleau.
Am fost la cîteva cursuri la Sorbona ca auditeur libre.
Am văzut cîtă lumină era acolo, față de întunericul din care veneam.
Parisul a devenit imediat expresia aspirațiilor pe toate planurile, nivelul care trebuia atins.
Parisul este o lume, un univers, un life-style, un roman cu totul special, o bucurie, un reper; el pune ștacheta acolo unde alții doar frunzăresc, stabilește norme, conferă sens, dă direcția; am ales să urmez direcția, să mă îndrept către normă, chiar dacă știam că nu o să o ating în foarte multe domenii.
Și azi, după 35 de ani, cînd mă gîndesc la gradele de comparație ale expresiei « ies în oraș », Parisul este superlativul.
De ce e important Parisul?
Pentru rolul său în istorie, politică, în asigurarea libertății de gîndire și a conștiinței, în cultură, patrimoniu, afaceri, economie, comerț, artă, gastronomie, lux, civilizație, educație, stil de viață, sănătate, calitatea vieții.
Pentru bogăția sa, exprimată nu numai în bunuri materiale. Parisul a avut a doua universitate a lumii, după Bologna.
De ce ador Parisul ? D-aia :
- Pentru că e frumos de pică:
- Arhitectura orașului, rezultat al multor stiluri (Empire, Restauration, Haussmann, Art Nouveau, Art Deco etc), este frumoasă, somptuoasă, elegantă. Cîteva exemple: Palais Garnier, Le Grand Palais, l’Hôtel de Ville de Paris, Notre-Dame de Paris, le Musée Carnavalet, Palais du Luxembourg, Luvrul, Hôtel de Sully, Palais de l’Élysée, Hôtel Salé (acum Musée Picasso), Théâtre du Châtelet, le Petit Palais etc etc.
- Arhitectura rezidențială e rafinată, are caracter, e de ajuns să te plimbi pe străzi. Exemple: Hôtel de Choudens, hôtelul particular din Place Saint-Georges, Hôtel de Guénégaud des Brosses, Hôtel de Chenizot, (intrarea în) Castel Béranger, clădirea Lavirotte. Clădirile în stil Haussmann, construite după reguli stricte, sunt ușor de recunoscut. De 4–6 etaje, cu fațade din piatră în culori calde, sunt așezate în așa fel încît să primească lumina soarelui. Balcoanele din fier forjat, neîntrerupte, contribuie la fluiditatea vizuală a clădirilor.
- Bulevardele esențiale sunt largi și aerisite: Saint-Germain, Champs-Élysées, Haussmann. Un design solar al orașului: Georges-Eugène Haussmann a trasat cele 12 avenues care pleacă de la Arcul de Triumf.
- Străzile sunt chic, spun o poveste. Te plimbi pe străzi în neștire, de dimineața până seara și uiți de tine. Vezi case, mici magazine, bistrouri. Câteva străzi de neuitat: rue du Faubourg de Saint-Honoré, rue de Rivoli, rue Soufflot, rue Crémieux, le passage du Chantier, rue Montorgueil, rue des Thermopyles, rue de l’Abreuvoir, Square Montsouris, rue de Mouzaïa.
- Piețele mari sunt, respiră istorie: Place des Vosges (140 m × 140 m, inaugurată în 1612, la nr. 21 a locuit Cardinalul Richelieu), Place Vendôme, Place de la Concorde, Place Dauphine, Place Saint-Sulpice, Place du Trocadéro, Domaine National du Palais-Royal etc. etc.
- Parcurile, grădinile (peste 500) sunt amenajate conform artei și arhitecturii peisagere, exprimând viziuni: Parc de Bagatelle, Jardin du Palais-Royal, Jardin du Luxembourg, Jardin du Musée Rodin, Parc Monceau, Jardin des Plantes, Jardin de l’Hôtel de Sens, Parc Floral de Vincennes, Jardin des Tuileries, Parc de la Villette etc. André Édouard a scris un tratat pe subiect în 1879.
- Podurile sunt gratioase, fastuoase, încărcate de istorie, au poezia lor: Pont Alexandre III, Pont Neuf (primul pod în piatră, nu în lemn, început în 1578), Pont Mirabeau (șarmant), Pont de l’Alma, Pont de la Concorde (construit între 1787 și 1791, parțial cu piatră de la închisoarea Bastilia), Pont Royal, Pont des Arts etc.
- Pentru că aici totul e istorie :
Începînd cu Île de la Cité, insulă situată pe Sena, în inima Parisului. Este leagănul orașului, altădată Lutetia. Gui de Bazoches o evoca în 1190 ca fiind „capul, inima și vlaga Parisului”. În partea de est a insulei se află catedrala Notre-Dame. Suprafața insulei este de circa 22,5 ha. În 2016 populația sa era de 981 de locuitori.
- Pentru castelele superbe din jurul Parisului: Chantilly (o splendoare), Fontainebleau, Malmaison, Saint-Germain-en-Laye, Versailles, Rambouillet, Vaux-le-Vicomte, Champs-sur-Marne, Vincennes etc.
- Pentru cultura excepțională:
- La Belle Époque: la tour Eiffel, le métropolitain (metroul), mișcările artistice: impresionismul (Gustave Moreau, Maurice Denis, Pierre Bonnard, Édouard Vuillard, Paul Gauguin, Henri Matisse, Henri Rousseau, Henri de Toulouse-Lautrec), simbolismul (Charles Baudelaire), fauvismul, expresionismul, cubismul, art nouveau, art deco etc.
- La Belle Epoque în muzica : Igor Stravinsky, Erik Satie, Claude Debussy, Jules Massenet, César Franck, Camille Saint-Saëns, Gabriel Fauré, Maurice Ravel
- Epoca Art Nouveau, care a atins apogeul la Expoziția Universală din 1900 : Lalique, Georges Fouquet, Émile Gallé, mobilierul de Edouard Colonna si Louis Majorelle. În arhitectura, ușa de la clădirea Lavirotte este un exemplu perfect.
- Muzee: Le Louvre, Le Musée d’Orsay, Centre Pompidou + Atelier Brâncuși, Le Musée Picasso, Le Musée Rodin, Musée de l’Orangerie, Musée du Luxembourg, Musée Jacquemart-André, Musée national des Arts asiatiques – Guimet, Musée Delacroix și multe, multe altele.
- Case memoriale: Musée Victor Hugo, Maison de Balzac, Musée Delacroix, Musée Gustave Moreau, Espace Dalí, Maison Pasteur, Musée Picasso, Musée Yves Saint-Laurent.
- Galerii de artă mari pe avenue Matignon, mici pe rue de Seine, rue de Saints-Pères (care dă în Bd Saint-Germain, chiar în buticul Etro), quai Voltaire.
- Săli pentru muzică clasică: Philharmonie de Paris, Salle Pleyel, Salle Gaveau.
- Opera Bastille, Opera Garnier.
- Săli de concert. Exemplu: Palais Omnisports de Paris-Bercy, unde am văzut în concert pe Luciano Pavarotti, Queen (cu Paul Rodgers), «The Wall» cu Roger Waters și Texas.
- Universități: l’Université de Paris – care include Sorbonne (fondată în 1257), Fondation ParisTech, Arts et Métiers, Polytechnique, HEC Paris, ESSEC și ESCP Europe, Sciences Po, Paris-Dauphine.
- Librării: Gibert Joseph (deschisă în 1886), Jousseaume, Shakespeare & Co (deschisă în 1951), Delamain (deschisă în 1700), L’Écume des Pages, Gallimard, Flammarion.
- Premiile literare, care constituie recomandări de lectură: Prix de l’Académie française; Grand prix national des lettres; Prix Goncourt; Prix Femina; Prix Renaudot; Prix Médicis; Prix des libraires; Prix des maisons de la presse.
- Pentru că presa are o dimensiune culturală, alta educațională, care contribuie la civilizație. Le Monde și Le Figaro sunt bune exemple, dar și multe alte reviste: Lire, Beaux-Arts, Histoire et civilisation, Classica, Challenges, Stratégies.
- Pentru că numai la Paris poți găsi cărți pe toate subiectele posibile. Cînd intru în Gibert Joseph, petrec de fiecare dată cîte 2–3 ore, ca să am timp să le iau la rînd, etaj cu etaj, raion cu raion. Literatură, istorie, sociologie, economie, cinema, les polars, pictură etc. Din 1991 am descoperit și cumpărat sute de cărți minunate. În vara aceasta am făcut progrese dpdv logistic: Gibert Joseph mi-a trimis cărțile în țară prin poștă, într-un colet rezistent.
- Pentru că pe Champs-Élysées, la nr. 52–60, s-a aflat timp de 25 de ani magazinul Virgin, la care am fost de fiecare dată cînd treceam prin Paris. La subsol erau cărțile, urcam pe scara interioară splendidă spre albumele de muzică, era un spectacol. Am cumpărat de acolo multe cărți, casete, CD-uri, viniluri, ghiduri turistice. Virgin Franța a dat faliment, magazinul a fost închis în 2013. Proprietarul clădirii, un fond de investiții din Qatar, a căutat alt chiriaș. În martie 2019 s-a deschis acolo un concept store al Galeriilor Lafayette. Decorul interior al magazinului a fost realizat de arhitectul danez Bjarke Ingels.
- Pentru că François Mitterrand, care a asigurat cea mai îndelungată președinție, din 1981 în 1995, a lăsat și cea mai îndelungată moștenire, caci numele său a devenit numele unei biblioteci (peste 14 milioane de cărți) pe Quai François Mauriac, care este flagship-ul Bibliotecii Naționale a Franței.
- Au fost dați când m-am întors în țară cu un troller plin de cărți, cu multe kilograme care au depășit greutatea admisă și a trebuit să plătesc bagajul suplimentar la aeroport. Am fost în 2013 și la Salon du Livre, care se desfășoară în martie, am văzut scriitori români la stand. Am cumpărat atunci 33 de cărți.
- Pentru că Parisul are sociologia lui: Michel Pinçon și Monique Pinçon-Charlot au publicat cartea «Sociologie de Paris» în 2014 (o nouă ediție), după ce în 2013 au publicat «Paris. Quinze promenades sociologiques». Tot ei au publicat și «Sociologie de la bourgeoisie» în 2016.
- Pentru că acolo oamenii vorbesc frumos, elegant, ai de la cine învăța. Unul dintre bunii oratori pe care l-am ascultat de-a lungul vremii a fost Jacques Toubon, ministru al culturii și apoi al justiției în 1993–1997. Dar sunt enorm de mulți, mai ales profesori universitari, scriitori, jurnaliști, pentru că există educația necesară și există și o piață a ideilor unde au loc dezbaterile.
- Pentru că oamenii sunt manierati; înainte de orice ei spun Bonjour; pentru că ei spun la restaurant «j’aimerais du vin blanc» (aș dori) și nu «je veux du vin blanc» (eu vreau); pentru că acolo înveți cum se dispune (aranjează) masa «dresser la table», nu cum se pune masa (oricum e pusă pe podea).
- Pentru că acolo înveți să te îmbraci, dacă ții ochii deschiși. Te uiți pe stradă, mai ales la tineri, la artiști, la creativi, te uiți la tv, în reviste, la reclamele producătorilor de haine. Cumperi cărți despre stil, precum Style et Élégance Masculine: L’art de s’habiller comme un Gentleman, de Kamal Kay. Acolo am văzut că poți fi elegant décontracté, nu rigid, că poți pune culori și texturi și printuri pe tine într-un fel care să îți exprime personalitatea, că te poți îmbrăca într-un fel numit understated elegance, pe care nu toată lumea îl reperează.
- Există și reviste precum Monsieur (care apare și educă bărbații din 1920, a publicat și un articol despre dominația sneakers), Dandy, Pointure (al cărei slogan este «Dis-moi comment tu es chaussé, je te dirai qui tu es»).
- Pentru că acolo e și un reper al încălțămintei. Pierre Corthay, de exemplu, a sărbătorit 35 de ani de cînd a înființat firma sa de pantofi pentru bărbați. Printre clienții săi se numără sultanul din Brunei. Ambiția sa de a produce cei mai frumoși pantofi bărbătești a fost recompensată cînd a primit distincția “Maître d’Art” Bottier din partea Ministrului Culturii din Franța. Da, și pantofii țin de cultură.
- Pentru că este o adresă esențială a luxului :
- Lanvin, casa creată în 1889 de Jeanne Lanvin
- Chanel, Dior, Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier, Christian Lacroix, Pierre Balmain, Hermès (1837), Vuitton (1854), Lancôme (1935), Longchamp (1948), Givenchy (1952), Christian Louboutin (1991), grupurile LVMH si Kering, L’Oréal
- Pentru că doar la Paris există Haute Couture, conform unei liste. În alte orașe au loc prezentări de prêt-à-porter.
- Pentru că (aproape) tot orașul miroase a parfum: Dior, Chanel, Guerlain, Fragonard, Serge Lutens, Lancôme, Givenchy (al cărei parfum Amarige mi se pare în continuare fabulos. «Il associe le gardénia, le mimosa, le néroli, le jasmin et l’ylang-ylang. Le bois de rose, quant à lui, apporte sa tendresse à l’ensemble tandis que les feuilles de violette donnent à Amarige une élégance toute naturelle. Néanmoins, le cashméran, la face tonka et la vanille contribuent à rendre ce parfum particulièrement réconfortant. Bien entendu, le flacon d’Amarige est à l’image de sa composition. Il est semblable à une aura de lumière et dégage une forme dorée surmontée d’un bouchon dansant tel une fleur. La poésie y est omniprésente. Une féminité éclatante de bonheur. Véritable hymne à l’amour, Amarige est l’anagramme du mot mariage»). Școală de comunicare și de branding.
- Marile magazine: Le Bon Marché (preferatul meu, la renovarea lui au lucrat și doi arhitecți români), Lafayette, Printemps, Samaritaine.
- Străzile cu magazine: Place Vendôme, rue du Faubourg-Saint-Honoré continuată cu rue Saint-Honoré, rue Royale, avenue Montaigne.
- În 2017, Paris a fost numit orașul cel mai elegant din lume.
- Pentru hotelurile de lux: Le Meurice, The Peninsula, le Ritz, Hôtel de Crillon, Four Seasons Hotel George V, Plaza Athénée, Le Bristol, Le Mandarin Oriental Paris, Park Hyatt Paris-Vendôme, Shangri-La, Lutetia, Le Royal Monceau Raffles.
- Pentru că acolo înveți să îți decorezi apartamentul/casa, după ce vezi case, albume, reviste, magazine. Te inspiri de la Manuel Canovas sau Pierre Frey și cumperi ceva asemănător și accesibil de la magazinul Tissus Reine din Place St Pierre.
- Pentru mâncarea gustoasă, rafinată, o adevărată artă. Pe stradă au mai multe stele (Michelin) decît pe cer; iată cîțiva posesori: Alain Ducasse, Guy Savoy, Yannick Alléno, Éric Frechon, Kei Kobayashi, Frédéric Anton.
- Pentru arta de a prepara și servi le foie gras și alte bunătăți: Fauchon, Hédiard, Dalloyau, Debauve & Gallais; buticurile cu foie gras precum Lafitte, Godard, Comptoir corrézien.
- Pentru micile piețe de stradă, deschise miercurea și sîmbăta sau duminica, unde te întîmpină o explozie de culoare, de mirosuri bune, de amabilitate.
- Pentru că acolo, în 1991, am învățat să mînc maioneză cu baghetă caldă, maioneză cu scoici, maioneză cu creveți, cu pui, cu orice.
- Pentru vinurile excepționale, vîndute în magazinele specializate precum Lavinia, Nicolas Charonne, CAVAVIN, La Cave des Papilles, Les Caves Nysa, Legrand Filles et Fils. Mai am încă o sticlă de vin Château Coutet (Sauternes-Barsac) din 2006, o mai păstrez.
- Pentru plimbările în cartiere chic precum Saint-Germain-des-Près (rue de Furstemberg, unde sunt magazinele Pierre Frey, Jim Thompson și Manuel Canovas, rue du Four, rue Bonaparte), Triangle d’Or, Marais (rue Vieille du Temple), Montmartre, Concorde – Rivoli, Montparnasse.
- Pentru aerul boem al cafenelelor, unde poți mânca pasional cele mai bune croissante lîngă o ceașcă de cafea sau ceai Mariage Frères. Cel mai bun croissant din Paris în 2019 a fost făcut de Laurent Duchêne, în a sa boulangerie din Butte aux Cailles. Pe locul doi a fost Gontran Cherrier. Pe locul trei, un star al patiseriei, Cyril Lignac.
- Pentru publicitatea creativă care a stimulat întotdeauna orașul. Un exemplu: Evian, pour les mamans et les bébés.
- Pentru frumusețea curselor de cai pe hipodromul Longchamp (mai sunt și altele).
- Pentru că, în 1991, când am ajuns prima oară în Paris, era în mare vogă Patrick Bruel, cu hit-uri precum Casser la voix, Place des grands hommes, Qui a le droit, Alors regarde, Décalé, J’te l’dis quand même, cu care umplea sălile și inimile tinerilor. Am trăit atunci și eu Bruelmania.
- Pentru că aici, în 1910, se petrece acțiunea celui mai bun desen animat – părerea mea – din toate timpurile, The Aristocats. Filmul a costat 4 milioane de dolari și a adus încasări de 191 milioane dolari, în 55 de ani. Cîte businessuri au o asemenea rată a profitului?
- Pentru că acolo există Disneyland, unde copilul meu s-a pozat cu Baloo.
- Pentru că acolo au loc evenimente la care alții doar visează. Pe Stade de France am fost la un concert U2 (la care visam din 1987, eram student, cînd a ieșit albumul Joshua Tree) cu scena 360° în centrul terenului în 2009 și la un meci Franța – România (2-0) în 2010.
- Pentru că tot ce am enumerat mai sus se adună într-un cuvînt, întruchipat foarte rar pe planetă: civilizație.
- Pentru că oamenii speciali îl prețuiesc:
- « Si vous avez eu la chance d’avoir vécu à Paris lorsque vous étiez un jeune homme, alors, où que vous alliez pour le reste de votre vie, elle reste avec vous, Paris est une fête. » Ernest Hemingway
- “Il y a, entre Londres et Paris, cette différence que Paris est fait pour l’étranger et Londres pour l’Anglais. L’Angleterre a bâti Londres pour son propre usage, la France a bâti Paris pour le monde entier.”, Ralph Waldo Emerson
- « Respirer Paris, cela conserve l’âme », Victor Hugo
- « La neige ne tombe pas à Paris : elle fond. » Alain Schifres
- Pentru că îți schimbă orizontul, gusturile, perspectiva; Parisul te trage în sus; bineînțeles, dacă dorești.
